Port stele in buzunar.

Si fulgi de zapada in verdele ochilor. Si bucatele de hartie lipite de haine dupa ce-am taiat si-am spintecat cu foarfeca toata ziua.

Cateodata as vrea sa fiu un copil de hartie. Nu, o femeie de hartie. Sa-mi feresc pielea de hartie de picaturile de ploaie. Criminale. Ca sa nu ma topesc sub umbrela de apa. Si tot asa, sa nu sarut pe nimeni niciodata decat atunci cand o sa fiu pregatita sa mor, topita, in sarutari lacome, sifonata in imbratisari violente, o femeie care iubeste doar o data si apoi se risipeste in mici bucatele de hartie.

Daca as fi. As avea pieptul desenat cu picaturi parfumate de vin alb, demidulce, bratele tatuate cu versuri din piesele lui Michael Buble si gura conturata cu vin rosu. Vin. Si plec. Dispar, ma topesc. Topeste-ma.

In mijlocul orasului, un fir subtire-argintat crosetat de cel mai harnic paianjen din cartier se-ncolaceste gonit de vant. Ma opresc sa aprind tigara aia la care poftesc de 5 minute. Trag in piept pacatul si privesc sus, spre panza. Expir.

Idiotul.

De ce nu se uita oamenii din oras noaptea in sus, printre crengile copacilor? Toti privesc in betoane, cu capul plecat, oameni singuratici si pierduti. Nu exista greseli, nu exista regrete. Exista doar intamplari si amintiri si idei. E ceea ce ne-am dorit la un moment dat si ce am facut. Priveste sus, in stele, o zeita sau un zeu sigur se stramba la tine.

O data, un prieten mi-a spus: "Stii ce-mi place cel mai mult la tine? Faci ca viata sa para simpla." Pai e. Simpla si vesela. Desenata in portocaliu timpuriu pe hartie.

Daddy.

Buna dimineata!
"Banc!"
Cum ti-a fost ziua?
"Banc!"
Ai grija de tine.
"Banc!"
Te trezesc maine dimineata?
"Banc!"
Noapte buna. Suna-ma maine cand te trezesti sa stiu ca esti bine.

Si nu sun niciodata, Totusi ai grija de mine, Totusi ma suni si-mi povestesti cum ti-a fost ziua si scoti daca trebuie si cu clestele tot ce-mi sta pe suflet. Sau cum mi-a fost azi. Si-mi zici bancuri pana ma stric de-atata ras.

Mi-ai facut cea mai frumoasa surpriza si cea mai frumoasa zi. Ai batut atata drum doar sa ma strangi in brate si sa ma intrebi ce fac, daca sunt bine. Tort, portocale, sampanie, placinta cu verzatuuuuuuuri. Dar cel mai frumos cadou ai fost tu. Si cel mai important.

Inghetata. "Nu mai duc micul dejun in camera!"

"De cine ti-e dor tie?"

Esti important. Esti deosebit. Nu cred ca o sa mai intalnesc cat de curand un om atat de atent, bun si grijuliu ca si tine. Generos. Entuziast, amuzant, sarcastic. Un "batran" cu suflet vesel si copilaros.

Esti ceea ce n-am avut parte, MULTUMESC, daddy!